Oamenii cred că pot funcționa fără repaos. Prin intermediul epuizării fizice și psihice, stresului de la locul de muncă sau din familie, presiunea din partea unor persoane sau a timpului, așteptările profesionale și cele personale, pot favoriza apariția sindromului de burnout. Dar, prin toate acestea rezultă că sindromul de burnout poate fi doar rezultatul unui stres pe care îl poate avea cineva într-o perioadă de timp, lucru care nu este adevărat. Stresul implică prea multe presiuni, prea multe task-uri etc., iar oameni stresați simt că dacă țin totul sub control atunci le este bine. În schimb, burnout-ul este și înseamnă epuizare, iar oamenii care se confruntă cu acest sindrom nu au nicio speranță pozitivă pentru situația lor.
Simptomele burnout-ului diferă de la o persoană la alta. La nivel emoțional putem întâlnii depresia, frustrarea, schimbările de dispoziție. La nivel mental poate exista neîncrederea și suspiciunea, pesimismul, comportamente iresponsabile și nesigure, lipsa încrederii de sine. La nivel fizic putem avea de a face cu oboseala cronică, insomnie, lipsa de apetit, nivelul scăzut de imunitate. La nivel comportamental, impulsivitatea, problemele de concentrare, lipsa de motivație, incapacitatea de a organiza eficient timpul și multe altele pot fi simptomele cu care ne putem confrunta.
Nu este dificil să ne dăm seama dacă suferim de sindromul burnout. Există diferite chestionare de autoevaluare, cu astfel de întrebări:
Aveți dificultăți de concentrare?
Au apărut modificări referitoare la obiceiurile de somn?
Vă lipsește satisfacția realizărilor profesionale?
În materie de tratarea sindromului de burnout, cel mai sigur este contactarea unui medic specialist în sănătate mintală, iar, dacă este grav, trebuie implementat un tratament medicamentos. Există și diferite programe speciale și traininguri de gestionare a diferitelor simptome.
Pentru a preveni apariția sindromului de burnout există măsuri pe care le putem lua în considerare: alocarea de timp suficient pentru odihnă și practicarea activităților relaxante în mod regulat, setarea limitelor și a obiectivelor realiste, evitarea suprasolicitării acasă și la locul de muncă, dar și prioritizarea activităților importante.
