Stresul este epidemia globala a timpului nostru. Si totuși, Hans Selye, cel care a formulat, in 1937, primul model teoretic si experimental al stresului, valabil si astăzi in liniile sale esențiale, considera ca lipsa stresului înseamnă moarte (“no stress means death”), astfel ca el a definit stresul ca sindrom general de adaptare. Din aceasta perspectiva, stresul nu numai ca este inevitabil, dar e indispensabil ca factor de succes adaptativ. Atunci când vorbim despre stres ca factor nociv ne referim la ceea ce Selye numea “‘disstress”, care apare in momentul in care resursele de adaptare ale organismului sunt suprasolicitate.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face este să nu ignori stresul. El este dăunător organismului și dacă nu este luat în serios poate provoca probleme grave de sănătate.
De la ce poate veni stresul?
Sunt foarte multe cauze ale stresului iar în următoarele rânduri vă voi spune câteva din ele.
Una dintre cauzele principale ale stresului este locul de muncă sau școala. Da, și elevii suferă de stres și chiar de foarte mult. Din cauza generației de acum mulți adolescenți suferă de stres dar adulții nu îi iau în serios deoarece nu îi cred. Stresul provine din task-urile pe care le primești la muncă sau școală, de limita de timp pe care o ai pentru a le îndeplini și de frica de a nu o da în bară.
Un alt motiv de la care oamenii pot avea stres este frica de ce spune lumea. Foarte multe persoane au probleme financiare din cauză că își cumpără lucruri ce nu sunt necesare doar pentru că le e frică de ce spune lumea. De obicei aceleași persoane nu se simt nici bine cu ceea ce au din cauza asta. Iar asta provoacă mai mult stres.
Altă cauză a stresului, ci una chiar foarte mare este frica de viitor. Frica de viitor provoacă tuturor un stres, unora mai mic, altora mai mare. Din cauza neprevăzutului lumea se îngrijorează și își provoacă singură stres.
Stresul este o parte importantă din viața unui om și trebuie luat în serios. Simptomele stresului sunt următoarele:
Efectele fizice ale stresului pot fi:
- transpirația;
- senzația de gură uscată;
- durerea de spate;
- durerile în piept;
- crampele;
- spasmele musculare;
- leșin;
- durerile de cap;
- ticurile nervoase;
- senzația de furnicături.
Efectele emoționale ale stresului pot include:
- furie;
- burnout;
- probleme de concentrare;
- oboseală;
- senzație de nesiguranță;
- iritabilitate crescută;
- tristețe.
Dacă stresul devine cronic, poate provoca mai multe complicații de natură comportamentală, cum ar fi:
- anxietate;
- depresie;
- boli de inimă;
- probleme cu tensiunea;
- imunitate scăzută;
- dureri musculare frecvente;
- sindrom posttraumatic;
- tulburări de somn;
- tulburări gastro-intestinale;
- lipsa libidoului;
- tulburări erectile.
Da, este adevărat că stresul poate avea un impact semnificativ asupra vieții noastre, și uneori acest impact poate fi subtil sau chiar trecut cu vederea. Stresul cronic sau intens poate afecta sănătatea fizică și mentală într-o varietate de moduri. Din fericire, există anumite măsuri pe care le putem lua pentru a gestiona și reduce stresul.
.){kind=link}