Sărbătoare mare la Zagra în a doua zi de Paște!
Părintele Dâmbu Ioan s-a gândit să reînvie tradiția așa că, cu mult timp înainte s-a apucat a îndruma fiecare suflare a satului în parte, iar în prima zi a sărbătorilor pascale a îndrumat toată suflarea sătească deodată în Sfânta biserică să ia parte la marea lor sărbătoare ce avea să fie a doua zi. Mai mult, împreună cu domnul primar Nicolae Bușcoi și cetățenii satului a reușit să izbutească aceasta.
Au reînviat tradiția.
Așa că, în a doua zi a sărbătorilor pascale, cu mic cu mare, sătenii au îmbrăcat pe ei straiele tradiționale, care de care mai frumoase și mai îmbodobite cu flori din mărgele colorate. Prin dragostea și patosul cu care sunt create, acestea reprezintă tradiția și comunitatea din Zagra, plină de români autentici. Purtându-le cu mândrie sătenii s-au adunat în rugăciune și mulțumire la Sfânta Biserică ortodoxă din centrul satului, iar mai apoi după Sfânta Liturghie a reînviat și anul acesta tradiționala și frumoasa sărbătoare numită „Hora Satului”.
Tradiția pare să devină tot mai sfântă și mai de preț în sufletele zăgrenilor, aceștia adunâdu-se în număr tot mai mare an de an la Sf. Biserică. Odată capturat momentul în câteva poze, sătenii au pornit cu mic cu mare în cântece de ceteră către căminul cultural, unde mai apoi aveau să-și scuture sufletul de toate disensiunile dintre ei adunate de-a lungul timpului, fie pe câmp, fie acasă, călcându-le mai apoi bucuroși în picioare pe cântecele vesele ale ceterașilor.
Ca în fiecare an de altfel, înainte de a se da „slobod” la joc și voie bună, Preacucernicul Părinte al zăgrenilor și Părinte Protopop al Țării Năsăudului a ținut să le mulțumească alor lui „copii” pentru faptul că i-au dat ascultare cuvintelor lui prin care acesta îi îndemnă, în ciuda porturilor moderniste, să îmbrace costumul popular și să se bucure de sărbătoarea pregătită. Obiceiurile, datinile și tradiția sunt lucrurile fără de care poporul român nu ar mai fi el însuși.
Liniștit și împăcat sufletește alături de alaiul mulțimii autentice de zăgreni pe care reușise să o unească și să o adune în această zi de sărbătoare, părintele a afirmat bucuros următoarele:
„Acum vreau doar să mulțumesc domnului primar pentru colaborarea fructuoasă pe care acesta o are cu parohia în folosul și spre binele dumneavoastră, al tuturor și nu mai puțin, spre liniștea și bucuria mea că n-am stat în Zagra patruzeci și cinci de ani degeaba.”
El a mai afirmat în anii anteriori: „Eu știu că trăim în postmodernism, dar nu e permis să uităm ce caracterizează ființa poporului român: datinile, obiceiurile și tradițiile. Ele au fost promovate și conservate cu sfințenie de-a lungul veacurilor în această matrice a neamului românesc, satul cu toate valorile lui, inclusiv cu veșnicia așa cum spunea marele poet Lucian Blaga” mai precizând și că tocmai acesta a fost și motivul pentru care a fost organizat un joc țărănesc official care să plece din biserică: „I-am rugat stăruitor pe oameni să se îmbrace frumos și în alai ca de nuntă să mergem de la biserică la Căminul cultural un loc de promovare a tradițiilor românești, iar acolo să ne punem în valoare virtuțile, începând cu jocul popular și costumul popular în toată frumusețea și mândria lui”.
După cuvintele de mulțumire cetarașii au început a cânta cu patos, iar sutele de zăgreni, care mai de care mai mândri îmbrăcați în costume populare, mai noi sau din bătrâni, fetele și femeile cu cele mai frumoase năfrămi și mai strălucitoare mărgele la gât, asortate cu zadiile și în picioare sandalele, pantofii sau opincile, iar bărbații, cămăși și pieptare, curelele tradiționale din piele naturală, cu sau fără mărgele, țesute în diferite forme și aspecte, pantofi ori tradiționalele cizme din piele, în picioare, iar pe cap, clop sau faimosul și binecunoscutul păun, au început a juca, horii și striga într-o veselie cântece și strigături vechi de veacuri, uitând de toate grijile și necazurile ce le apăsau sufletul.
S-au petrecut așadar, în cântece, hore, strigăte, joc și voie bună, în Zagra, de „Hora Satului”.
La această minunată Sărbătoare am participat și eu. Cu mândrie, entuziasm și multă nerăbdare am îmbrăcat costumul popular în acestă zi extrem prețioasă, atât pentru mine, cât și pentru concetățenii mei de-o vârstă cu mine, mai vârstnici sau mai tineri. Am mers la bisercă unde am participat la Sf. Liturghie cântând „Hristos a înviat”, iar mai apoi împreună cu Părintele, Dl. Primar și principalii oameni care își au meritele pentru această ediție reușită a sărbătorii satului ne-am deplasat cu alai bucuroși și entuziaști spre Căminul cultural pe frumoasele note muzicale folclorice ale ceterii, unde am jucat, horit, strigat și veselit câteva ceasuri bune.
Pentru mine, ca tânăr zăgrean și ca absolvent de studii universitare și post universitare în turism, această tradiție a sărbătorii Horii satului mă face în primul rând să mă simt acasă, să mă simt al locului, pur și natural, să simt că trăiesc vremurile bune de care se bucurau părinții, bunii și străbunii mei când venea vremea horitului și ieșeau în sat să-și ia la joc, încărcați de emoții, mândra ce le era dragă. Mă face să simt că trăiesc cu adevărat, simplu, dar frumos.
Iar, din punct de vedere al unui proaspăt absolvent în turism, mă bucură enorm că încă mai sunt oameni care se străduie din răsputeri să îi învețe pe cei din jur importanța principiilor de bază pe care trebuie să le aibă unu om și anume să-și iubească vatra mamă și tradițiile acesteia purtate mai departe de buni, străbuni, precum și conservarea acestor datini și tradiți, dar și ducerea lor mai departe din partea autorităților locale responsabile. Din nefericire, am observat că în alte zone ale țării aceste tradiții sunt practicate din ce în ce mai rar însă, sunt bucuros să observ că în Zagra lucrurile stau invers, iar aceasta mă face să cred că lucrurile s-au îndreptat de mult spre drumul cel bun.
Transmit mulțumiri și felicitări pe această cale tuturor oamenilor fără de care această frumoasă tradiție n-ar fi putut merge mai departe. De asemenea îi felicit și pe concetățenii mei!
La cât mai multe ediții! Să ducem tradiția mai departe!
Credit Foto: Gabriel_fatu_photography99
