De ce este mersul la psiholog important, cât și rezolvarea problemelelor ce ne frământă?
Se pune întrebarea de ce este atât de important să acceptăm mersul la psiholog atunci când avem o problemă și să mergem într-un cabinet psihologic pentru a primi ajutor specializat în rezolvarea acestei probleme.
Din punct de vedere statistic, 5 din 10 oameni nu pot face diferența între psiholog și psihiatru, simțindu-se jigniți în momentul în care le este sugerat un control psihologic sau psihiatric, deoarece refuză să accepte ideea că au o problemă.
Încă de la momentul în care a apărut psihologia, ea a fost privită drept ceva supranatural și se credea că obiectul acestei științe este sufletul. Se vede zilnic această rezistență și această opunere sau reticență față de tot ceea ce are legătură cu medicii și psihologii, mai ales despre psihiatrii.
Totul se definește ca fiind un refuz de a accepta că avem o problemă. Din nefericire, de cele mai multe ori, chiar și în cazuri psihosomatice, oamenii așteaptă până în ultimul moment și apelează la medici când e prea târziu. Un prim pas pentru a rezolva o problemă este să acceptăm că aceasta există și să o definim. Ulterior, ar trebui să încercăm să o rezolvăm fie pe cont propriu, fie apelând la specialiști.
Despre Guia Emilia și profesia acesteia
Emilia Guia, profesor, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ acreditat de Colegiul Psihologilor din România, a terminat un master în psihodiagnoză cognitivă și consiliere psihologică, membră a Asociației Române de Psihoterapie Integrativă și a Federației Române de Psihoterapie cu o vastă pregătire și numeroase cursuri de formare, atât în ceea ce privește consilierea și psihoterapia copiilor tipici sau a celor cu tulburări de neurodezvoltare, cât și în psihoterapia adolescenților, adulților sau cuplurilor, a hotărât să își dedice viața rezolvând problemele celor din jurul său, ajutându-i să găsească frumosul sens al vieții.
Emilia iubește ceea ce face, iubește oamenii și poveștile lor, simțindu-se onorată de fiecare dată când cineva alege să le împărtășească cu ea, psihologia fiind pasiunea ei de suflet. O altă mare pasiune a sa, pe care a dobândit-o încă din copilărie, este cititul, Jules Verne sau Jack London fiind preferații săi încă de pe vremea când singura posibilitate de a citi seara era la lumina lumânării. Este una dintre rarele persoane care citesc în fiecare zi, indiferent că un capitol sau douăzeci dintr-o carte, dar nelipsit niciodată, având cărți peste tot, de la birou la mașină. De asemenea, aceasta adoră animalele, florile, natura în general fiind o resursă pentru aceasta, cât și locul în care se recreează.
Parcursul mersului la psiholog de-a lungul perioadei moderne
Mersul la psiholog a fost și din păcate este încă privit cu rezerve de multe persoane, însă începe să se observe o ușoară îmbunătățire a situației. Să nu uităm că psihologia ca știință a apărut în urmă cu 150 de ani, iar în perioada comunistă a fost interzisă, iar tot ce ținea de acest domeniu, practic era inaccesibil. Lucrurile au început să se schimbe ușor după anii 90, iar acum au luat amploare, astfel că există o literatură bogată în acest sens, specialiști și metode de vindecare a psihicului uman, dar cu toate acestea este încă nevoie de foarte multă psihoeducație pentru ca oamenii să înțeleagă că nu se pot ajuta singuri.
Mulți citesc cărți de dezvoltare personală, se uită la podcasturi sau apelează la prieteni, dar acestea nu sunt moduri ce pot compensa mersul la psiholog. Dr. Harville Hendrix afirmă: ,,Ne naștem dintr-o relație. Ne rănim într-o relație. Ne vindecăm printr-o relație”.
Foarte mulți oameni nu fac încă diferența între doctor psihiatru, psiholog sau psihoterapeut. Doctorul psihiatru este cel care pune diagnosticul și oferă tratament medicamentos, psihologul este cel care poate să facă o evaluare și recomandări privind intervenția, în felul acesta se tratează simptomele, psihoterapeutul însă ajunge la rădăcini, la cauzele reale ale problemelor.
În urma studiului “Starea de bine a românilor”, cu scopul de a analiza percepția românilor despre bunăstarea lor psihoemoțională, 55% dintre români susțin că au resimțit în ultimul an un impact negativ asupra echilibrului emoțional din cauza pandemiei Covid-19, în principal prin restricția libertății de mișcare și izolare, 1 din 2 români declară că este afectat negativ de conflictul din Ucraina, iar jumătate dintre români suferă de epuizare generală la locul de muncă. S-a constatat că 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie. Doar 22% dintre români recunosc că în ultimul an au simțit nevoia să discute cu un psihoterapeut, însă doar dintre aceștia din urmă, jumătate au și apelat la unul.
Efectul rețelelor de socializare asupra noastră
În legătură cu rețelele de socializare, care au luat o amploare deosebită, estimându-se ca în următorii ani numărul celor care utilizează internetul va crește considerabil. Acest lucru ne aduce multe beneficii sociale cum ar fi extinderea legăturilor online sau închegarea unor comunități, beneficii economice și financiare prin interacțiunea directă cu consumatorii și extinderea mediului de afaceri online, beneficii educaționale facilitând accesul elevilor și a cadrelor didactice la resurse prin digitalizarea școlilor.
Dacă vorbim însă de dezavantaje, să nu uităm că rețelele de socializare ne țin captivi de noile informații apărute, pierdem astfel noțiunea timpului și acest lucru creează dependență. Informațiile, mai ales imaginile prezentate pot fi distorsionate de multe ori iar cei care pot fi foarte ușor influențați sunt copiii și adolescenții, de aceea este important să ne protejăm datele personale.
Rețelele de socializare pot ajuta foarte mult la îmbunătățirea vieții sociale însă este foarte important să menținem un echilibru între interacțiunea online și cea reală pentru că orice lucru dus la extrem va avea repercursiuni asupra calității vieții noastre.
Despre stres, dependențe și vicii
Stresul poate fi definit ca răspunsul individului la solicitările mediului, practic cum ne adaptăm pentru supraviețuire. Stresul presupune un decalaj între diverse solicitări ale mediului (fizice, psihice, chimice, biologice) și posibilitățile de răspuns ale persoanei. Stresul ne ajută să supraviețuim, iar organismul nostru este adaptat să-i facă față într-o anumită măsură. Atunci când răspunsul la stres se prelungește o perioadă mai lungă de timp și devine cronic, fie din cauza unei situații solicitante, fie din cauza unor declanșatori specifici secolului în care trăim, Țși care au uneori de a face cu percepția noastră asupra unor situații care s-ar putea întâmpla, poate duce la probleme reale de sănătate.
Există o legătură directă între stres și dependențe, însă, Dr. Gabor Mate care a studiat ani la rând originea dependențelor, spune că nu toate cazurile de dependență își au rădăcina în abuz și traumă, însă toate pot fi legate de experiențe dureroase care creează acel sentiment de gol interior. În centrul tuturor comportamentelor dependente se află o durere. Efectele stresului din primii ani de viață sau ale experiențelor ostile creează în mod direct psihologia adicției și neurobiologia ei.
„Viciile, spun majoritatea specialiștilor, sunt obiceiuri repetitive greu de schimbat, acceptate sau nu, care aduc plăcere sau alinare, pe care persoana le repetă în ciuda impactului negativ asupra propriei vieți sau a vieții celorlalți. Nu toate viciile pleacă de la un obicei distructiv ci de la un obicei, o plăcere pe care o vrem în mod repetat, din ce în ce mai des, până pierdem controlul și devine dependență.
Când vorbim despre vicii ne ducem cu gândul direct la droguri sau jocuri de noroc și la faimoasa dependență de fumat. Viciile pot porni de la pattern-uri repetitive deloc nocive la început și pot fi practic despre orice, despre cafea, despre shopping, internet, sport, muncă, medicamente, despre sex sau băutura preferată. De asemenea, putem avea și atitudini viciate. De asta, pentru clarificare, când vorbim despre dependență este importantă frecvența, intensitatea și cauza viciului. Există numeroase metode terapeutice și holistice care impun înlocuirea și practicarea unor obiceiuri sănătoase în locul celor viciate, însă în cazul dependențelor cronice o vizită la psihoterapeut este absolut necesară. O dependență nu o poți vindeca de unul singur oricât de multă voință ai, mai mult decât atât există riscul de a înlocui o dependență cu alta iar la final să ne alegem cu două dependențe.”
Importanta relației pacient-psiholog
De-a lungul anilor, Emilia Guia a interacționat cu zeci, poate chiar sute de oameni cu trăiri și emoții diferite. Chiar și așa, unele cazuri i-au rămas întipărite în minte și în suflet prin însemnătatea mare, cât și importanța pe care au ajuns să o aibă. Un exemplu este cazul unei tinere de 18 ani, elevă în clasa a XII a, înfiată de mică, care nu-și cunoștea părinții biologici, cu o mamă adoptivă extrem de abuzivă, suferind de tulburări de personalitate și căreia tatăl adoptiv i-a murit în brațe pe când ea avea 14 ani. Ea își dorea foarte mult să aibă mai multă încredere în ea, să scape de frici și să reușească în viață. A fost impresionat faptul că își dorea atât de mult să reușească, încât muncea pe ascuns ca să-și plătească terapia, deoarece mama ei nu era de acord cu asta. Momentan este studentă la Cluj și se întreține singură, mersul la psiholog reușind sa o ajute în parcursul drumului sau.
Recomandări de cărți în domeniul psihologiei
Pentru cei pasionați de arta psihologiei, sau cei a cărora curiozitate a ajuns la cote maxime, Emilia Guia recomandă câteva cărți pentru a-i putea înțelege mai ușor pe cei din jur, cât și tot ceea ce se întâmplă de-a lungul zilelor noastre:
-Dr. Gabor Mate, autorul care în cartea sa ,,Pe tărâmul fantomelor întunecate” aduce o serie de argumente științifice din domeniul neurobiologiei adicției în ceea ce privește originea dependențelor și tratarea lor, carte pe care o recomand tuturor specialiștilor și celor care doresc să-și înțeleagă comportamentul adictiv.
-Cartea ,,Legături pierdute” a jurnalistului Johann Hari, care a suferit de depresie și anxietate încă din copilărie, care a călătorit în diverse zone ale lumii și a studiat numeroase culturi ca să afle ce provoacă depresia și anxietatea.
-Iar fiindcă tocmai ce a trecut luna februarie, o lună în care celebrăm iubirea, o carte pe care orice cuplu merită să o citească pentru a avea o relație împlinită și armonioasă este ,,Cele cinci limbaje ale iubirii” scrisă de Gary Chapman.
Cum să avem o grijă mai bună de mintea, dar și de corpul nostru
Toți suntem diferiți, cu trăiri, sentimente și gânduri diferite. Important este ca fiecare dintre noi să ne găsim calea dreaptă a vieții, pentru a putea duce o viață frumoasa și armonioasa, lipsită de stres și vicii, indiferent că prin mersul la psiholog sau alte tehnici recreative.
Așadar, putem începe chiar de astăzi să ne croim drumul, prin pași mici, dar siguri și eficienți, prin simple exerciții de respirație, care ne induc într-o stare de relaxare și voie-bună (Pentru a verifica că avem o respirație corectă, punem o mână pe stomac și cealaltă pe piept. Respirăm normal. Simțim că mâna de pe burtă se ridică în timp ce inspirăm, sau simțim că mâna de pe piept se ridică? Dacă simțim că mâna de pe pieptul urcă pe măsură ce expirăm, înseamnă că suntem un respirator superficial.), cât și meditația, practicile mindfulness, exercițiile yoga și sportul, care sunt alte modalități de relaxare, însă orice alegere am face este nevoie de exercițiu pentru a ajunge la rezultate.
Trebuie să avem grija atât de corpul nostru, cât și de mintea noastră, un corp sănătos fără o minte pe măsură este nimic. Aveți grijă de mintea voastră și nu uitați: „Mens sana in corpore sano” !